TESTUL DESENUL PERSOANEI Abordeaza atât aspectul psihometric al probei (posibilitatea de a determina gradul de dezvoltare în func?ie de aptitudinile de a desena o persoana) ?i virtutile psihodiagnostice clinice. Acest test completeaza setul de manuale referitoare la desenul proiectiv oferite de Editura Profex, abordând o alta tema raspândita în munca psihologilor clinicieni (si nu numai) persoana. Însa nu numai tema tratata...
TESTUL DESENUL PERSOANEI Abordeaza atât aspectul psihometric al probei (posibilitatea de a determina gradul de dezvoltare în func?ie de aptitudinile de a desena o persoana) ?i virtutile psihodiagnostice clinice. Acest test completeaza setul de manuale referitoare la desenul proiectiv oferite de Editura Profex, abordând o alta tema raspândita în munca psihologilor clinicieni (si nu numai) persoana. Însa nu numai tema tratata este cea care individualizeaza si confera valoare manualului, ci modul de tratare a acesteia, dintr-o perspectiva complet diferita de cea din literatura consacrata acestui subiect. Spre deosebire de manualele elaborate de Florence Goodenough (1926) sau J. Royer (1977), Ada Abraham nu abordeaza atât aspectul psihometric al probei (posibilitatea de-a determina gradul de dezvoltare în functie de aptitudinile de-a desena o persoana), ci virtutile psihodiagnostice clinice. În acest sens, autoarea merge mai departe în ilustrarea modului de lucru cu probele de desen proiectiv, oferind modalitati rafinate de analiza a unui desen din punctul de vedere atât al teoriei proiective generale, cât si al principiilor psihodinamice de dezvoltare a persoanei; multe exemple se bazeaza pe munca psihanalistilor si a psihologilor clinicieni, completând astfel cu referiri directe, atât manualul testului arborelui, cât si pe cel al testului familiei. În primele capitole, Ada Abraham trateaza despre expresivitate si proiectie în cadrul desenului în general si, mai ales, în cazul desenului persoanei. Sunt trecute în revista geneza si perturbarile expresivitatii, ca revers al perceptiei si legata de aceasta. De asemenea, sunt inventariate si descrise diversele combinatii de teste în care se poate regasi testul desenului persoanei, precum si variatiile consemnului, respectiv ale sarcinii subiectului, în functie de aspectele urmarite în fiecare caz. Fiecare din conceptele tratate de autoare este desprins din contextul diferitelor cercetari prezentate în manual. Printre conceptele explorate regasim pe cel de imagine corporala, care sta la baza presupusei proiectii a subiectului în personajele desenate atât în cel masculin cât si în cel feminin, sau imaginea de sine, în legatura directa cu înaltimea personajelor. Identificarea este tratata în functie de alegerea sexului primului personaj, dat fiind ca versiunea descrisa de autoare este cea a desenarii a doua personaje de sex opus primul la alegerea subiectului. Amplasarea în pagina este pusa în legatura cu tipul si calitatile relatiilor subiectului cu cei din jur, precum si cu simbolistica spatiului, referitor la situarea subiectului pe axa depresie-optimism, sau introversiune-extraversiune. O alta cercetare vizeaza tipul si calitatea comunicarii subiectului cu cei din jur, indicele analizat fiind alegerea profilului ca modalitate de-a figura personajele desenate.