a. In plan drumurile au o geometrie structurata pe aliniamente si curbe cu un nivel de sinuozitate specific drumurilor din zonele de ses sau usor colinare (aliniamente medii si scurte si curbe cu raze foarte medii si mici). b. In profil longitudinal , drumurile investigate , se incadreaza la valori ale declivitatilor pana la 5%. c. In sectiune transversala , drumurile se desfasoara la nivel...
a. In plan drumurile au o geometrie structurata pe aliniamente si curbe cu un nivel de sinuozitate specific drumurilor din zonele de ses sau usor colinare (aliniamente medii si scurte si curbe cu raze foarte medii si mici). b. In profil longitudinal , drumurile investigate , se incadreaza la valori ale declivitatilor pana la 5%. c. In sectiune transversala , drumurile se desfasoara la nivelul terenului adiacent si au o parte carosabila cuprinsa intre 2.30 si 5.30 m.
Structurile rutiere investigate sunt flexibile . Drumurile sunt pietruite cu un strat de balast cu grosimea variabila de la 10 la 15 cm fundate pe terenul natural alcatuit din prafuri argiloase si nisipuri rgiloase Traficul desfasurat pe drumurile investigate este preponderent local de acces catre proprietati si sediile sociale ale asociatiilor familiale sau unitatile economice declarate, sau catre terenurile agricole din zona, insa dezvoltarea zonei ia in considerare si o crestere a traficului atras prin modernizare. Cu o frecventa scazuta strazile vor fi solicitate si de alte categorii de vehicole cu sarcina limitata la osia standard de 11,5t. Astfel traficul , este preponerent compus din turisme si autovehicole utilitare mici cu sarcina de pana la 3.5 t. Se estimeaza un trafic exprimat in osii standard de 11,5 t Nc <0.03 m.o.s. ce se incadreaza la un trafic usor.
Evaluarea starii de degradare exprimata prin indicele de degradare (ID) are la baza investigarea defectiunilor structurii rutiere si a suprafetei acesteia si a dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor pluviale. Structura strazilor se prezinta cu defecte specifice de tipul fagase , gropi, burdusiri, denivelari, cauzate de stationarea sau siroirea apelor pluviale pe partea carosabila dar si o descarcare necorespunzatoare a lor catre debusee naturale. Santurile intalnite sunt de pamant si sunt cu un contur nedefinit , colmatate partial sau total. Podetele de aces la proprietati , in marea lor majoritate suntexecutate improvizat, fie cu dale, fie cu tuburi metalice sau beton sau in alte cazuri accesul se face direct din strada prin obstructionarea santului. In acest fel, scurgerea apelor pluviale in lungul strazilor este obstructionata, iar apele stationeaza deoportiva pe partea carosabila cat si in sant, mentinand structura drumului sub inflenta umiditatii. De cele mai multe ori, nici descarcarea in sens transversal nu este asigurata ca urmare a lipsei podetelor de descarcare. Aprecierea cantitativa a degradarilor se efectueaza prin luarea in considerare a tuturor degradarilor intalnite pe sectoarele investigate.
Starea de degradare este apreciata prin indicele de degradare ID care se determina prin raportarea suprafetei afectate de degradari la suprafata totala a partii carosabile. Starea de viabilitata este determinata luand in considerare situatia cea mai defavorabila.
Nota:
A) In temeiul art.160 alin (1) din Legea 98/2016 (actualizata) termenul limita pana la care operatorii economici interesati de participarea la procedura de achizitie publica au dreptul de a solicita clarificari in legatura cu documentatia de atribuire este de 12 zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor.
B) Conform obligatiei prevazute la art.160 alin (2) din Legea 98/2016, actualizata, autoritatea contractanta va raspunde in mod clar si concret la toate solicitarile de clarificari cu 6 zile inainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.
Orice solicitare de clarificare transmisa dupa data mentionata la punctul A), va pune autoritatea contractanta in imposibilitatea de a oferi un raspuns in termenul mentionat la punctul B) si drept urmare orice solicitare de clarificare in termenele mentionate se va considera tardiva.