Violenţa şcolară şi bullying-ul reprezintă fenomene omniprezente în spaţiile şcolare, generate de o multitudine de factori – individuali, familiali, sociali, culturali, cu consecinţe ce afectează pe toţi implicaţi, indiferent de statut şi rol. Pentru copii, expunerea la violenţă este o adversitate ce afectează rezilienţa, mai ales dacă mediile de expunere sunt multiple (ex. violenţa domestică, violenţa în comunitate, violen...
Violenţa şcolară şi bullying-ul reprezintă fenomene omniprezente în spaţiile şcolare, generate de o multitudine de factori – individuali, familiali, sociali, culturali, cu consecinţe ce afectează pe toţi implicaţi, indiferent de statut şi rol. Pentru copii, expunerea la violenţă este o adversitate ce afectează rezilienţa, mai ales dacă mediile de expunere sunt multiple (ex. violenţa domestică, violenţa în comunitate, violenţa în social media). Pentru cadrele didactice, artizane ale unui mediu în care învăţarea este principala finalitate, violenţa elevilor e un obstacol dificil de surmontat în condiţiile în care ea nu este abordată distinct în formarea iniţială a viitorilor profesori. Competenţele specifice profesiei didactică ce vizează managementul clasei de elevi se dovedesc insuficiente în faţa acestor provocări, deoarece ele reclamă nu numai intervenţii adecvate, ci şi prevenţia fenomenelor, atât prin demersuri individuale, cât mai ales prin munca de echipă, cu suportul oferit de o politică a şcolii, asumată şi sistematic practicată.
Bullying-ul este un fenomen social care are o răspândire largă. Îl întâlnim în toate culturile şi în toate şcolile din lume. El poate avea uneori forme specifice în funcţie de cultura fiecărei ţări, dar, în esenţă, rezultatul este acelaşi. Prezenţa bullying-ului afectează în mod negativ dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor, calitatea vieţii şi traseul lor educaţional.
Bullying-ul devine un fenomen tot mai des întâlnit şi în şcolile
Login
