Operatorul de transport şi de sistem (OTS) şi operatorii de distribuţie asigură transportul, respectiv distribuţia, precum şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toţi producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii, cu posibilitatea modificării notificărilor în cursul zilei de operare, confo...
Operatorul de transport şi de sistem (OTS) şi operatorii de distribuţie asigură transportul, respectiv distribuţia, precum şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toţi producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii, cu posibilitatea modificării notificărilor în cursul zilei de operare, conform metodologiei aprobate de ANRE.
Evoluţia tehnica a sectorului energetic în România ar putea fi pusă în dificultate pe termen mediu şi lung datorită faptului că piaţa de energie electrică este deficitara din punct de vedere al infrastructurii, neavand capacităţi de stocare a energiei electrice, asa cum are piaţa gazelor naturale. Conform obiectivelor fundamentale ale Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporţională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional.
Realizarea obiectivelor strategice presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înţelegere a contextului internaţional şi a tendinţelor de ordin tehnologic, economic şi geopolitic. Tot în Strategia Energetică a României 2018-2030 se mentionează: "Cap III. 3. Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti". În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.
La nivelul anului 2030, exista perspectiva dezvoltării şi a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.
Stocajul energiei electrice este considerat în literatura de specialitate“ a-6-a dimensiune" a unui sistem energetic, alături de: (1) sursele de energie, (2) producere, (3) transmisia, (4) distributia şi (5) consumul.
În funcţie de design şi caracteristici, stocarea energiei electrice asigură aprovizionare în momente de mare cerere (de exemplu datorită variaţiilor sezoniere) şi contribuie la funcţionarea pieţei energiei electrice, asigurând flexibilitate pe termen scurt. Piaţa de energie electrică internă are nevoie de stocajul energiei electrice pentru a progresa, martor de succes în acest sens fiind evoluţia pietei de gaze naturale, in care stocajul deţine un rol fundamental, asigurand flexibilitatea serviciilor de piaţă şi stabilitatea preţului gazului natural.
Oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare şi pompaj (CHEAP) Tarniţa -Lapuşteşti se bazează pe urmatoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional de o centrală de pompaj:
• creşterea gradului de siguranţă al SEN în contextul funcţionarii în UCTE
• transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva de reglaj terţiar rapid şi rezerva de reglaj terţiar lent;
• reglajul frecvenţă-putere;
• furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
• repunere în funcţiune SEN- black start capability,- capacitatea de a restabili interconexiunile de reţea în cazul în care se produce o pană de curent;
• implementarea şi gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluţiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 - 1.000 MW. Studiul de fezabilitate va respecta conţinutul cadru stabilit prin HG 907/2016 şi va conţine soluţiile fezabile pentru construcţia centralei, analizele cost-beneficiu realizată pentru soluţiile prezentate, elaborate în condiţiile legislative şi tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la reţeaua de transport a energiei electrice şi avizul de mediu.
Login
