Consiliul Judeţean Giurgiu în parteneriat cu Protoieria Bolintin Vale şi-a propus punerea în valoare a potenţialului turistic al monumentului istoric Conacul "Gavril Drugănescu", monument istoric de categoria A – de interes naţional, prin accesarea de fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, pentru reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea şi dotarea complexului în care este amplasat conacul.Conform...
Consiliul Judeţean Giurgiu în parteneriat cu Protoieria Bolintin Vale şi-a propus punerea în valoare a potenţialului turistic al monumentului istoric Conacul "Gavril Drugănescu", monument istoric de categoria A – de interes naţional, prin accesarea de fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, pentru reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea şi dotarea complexului în care este amplasat conacul.Conform atestărilor istorice, conacul este construit între anii 1710-1715 de Gavril Drugănescu. Marele vornic de Târgovişte, Gavril Drugănescu, ridică la începutul sec. al XVII-lea (1710-1715) clădirea conacului şi tot el va ctitori Biserica "Buna Vestire" în anul 1725, biserică aflată la câteva sute de metri de conac.
Conacul Drugănescu împreună cu biserica constituie un ansamblu arhitectural, pictural şi decorativ foarte important în rândul monumentelor brâncoveneşti din Ţara Românească.Este greu de precizat ce adăugiri a suferit clădirea conacului pe parcursul veacurilor. Cert este faptul că în anul 1939, conacul care ajunsese într-un stadiu avansat de degradare, este cumpărat de Marina Ştirbey-Brâncoveanu, fiica prinţului Grigore Ştirbey. Aceasta iniţiază ample lucrări de reabilitare sub coordonarea marelui arhitect G.M.Cantacuzino, lucrări ce se desfăşoară între anii 1940-1942. Cu această ocazie clădirea suferă şi importante adăugiri pe aripile laterale şi în principal, prin foişorul adosat clădirii pe faţada de nord(spre intrare).
Întreaga restaurare făcută de G.M.Cantacuzino este în spiritul brâncovenesc.
Odată cu instaurarea regimului comunist, conacul devine Muzeul de etnografie şi artă populară al Câmpiei Dunării, aici fiind expuse colecţii valoroase cu privire la viaţa, cultura şi arta populară de pe meleagurile Vlăsiei şi Burnazului, Văii Mostiştei şi ale şesului Bărăganului.
După marile inundaţii din anul 1971 au avut loc ample lucrări de restaurare sub coordonarea Comisiei Monumentelor Istorice.
În anul 2005 imobilul a revenit proprietarilor urmaşilor de drept ai Brâncovenilor. Aceştia au intenţionat să vândă imobilul de arhitectură statului român, însă la acea vreme posibilitatea financiară nu a permis achiziţionarea conacului de către autorităţile publice. Drept urmare este vândut unor persoane din Italia. Se încearcă mai multe proiecte de restaurare care au fost abandonate, neintervenindu-se în nici un fel, din păcate, pentru contracararea efectelor nedorite a trecerii timpului. În aceste condiţii, singura instituţie care s-a arătat interesată de preluarea acestei capodopere arhitecturale româneşti a fost Protoeria Bolintin din cadrul Episcopiei Giurgiu care şi-a propus în primul rând să-l salveze de la degradare.
Astăzi clădirea conacului este un frumos edificiu construit în stil brâncovenesc care este afectat în mare măsură de intemperii şi necesită lucrări urgente de reabilitare.
Conacul Drugănecu este situat în intravilanul localităţii Stoeneşti, comuna Floreşti-Stoeneşti, str.Punţii, nr.2.
Imobilul, alcătuit din teren şi clădiri se află în proprietatea Protoeriei Bolintin.
Imobilul, având numărul cadastral 32245 şi intabulat în cartea funciară nr.32245 Floreşti-Stoeneşti este compus din teren intravilan cu suprafaţa de 50.400 mp din acte (51.778 mp din măsurători) şi construcţii.
Construcţia C1 – Conacul Drugănescu – înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GR-11-m-A-15085, cu regim de înălţime P+E are Sc=496 mp şi Sd=1268 mp.
În baza Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, obligaţia privind folosinţa monumentului istoric (Conacul Drugănescu) este servitute constituită în folosul imobilului şi este înscrisă în cartea funciara.