În scopul asigurării unui mediu de viaţă sănătos prin îmbunătăţirea continuă a calităţii aerului şi pentru îndeplinirea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi a cerinţelor prevăzute în Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, autorităţile publice locale au obligaţia realizării Planului Integrat de calitate a aerului pe baza unui studiu ...
În scopul asigurării unui mediu de viaţă sănătos prin îmbunătăţirea continuă a calităţii aerului şi pentru îndeplinirea prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi a cerinţelor prevăzute în Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, autorităţile publice locale au obligaţia realizării Planului Integrat de calitate a aerului pe baza unui studiu de aer elaborat conform Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de menţinere a calităţii aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 257/15.04.2015. În prezent, la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti a fost elaborat, pe baza unui studiu de calitate a aerului din anul 2013, Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Bucureşti 2018-2022 (P.I.C.A.), aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 325/14.06.2018, al cărui termen de finalizare este anul de proiecţie 2022. În data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat România în cauza C-638/18 pentru depăşirea valorilor-limită pentru particule în suspensie PM10 în Bucureşti, implicit pentru încălcarea mai multor prevederi ale Directivei 2008/50/CE. Deşi dreptul UE nu stabileşte un termen pentru conformare, dacă statul în cauză nu intervine de îndată, Comisia poate declanşa o nouă procedură de infringement vizând, de această dată neexecutarea hotărârii. De asemenea, la data de 14 mai 2020 Comisia Europeană a deschis o nouă procedură de infringement împotriva României pentru depăşiri ale valorilor limită pentru dioxidul de azot. Procedura vizează mai multe oraşe din România, printre care şi Municipiul Bucureşti. Totodată, prin Sentinţa civilă nr. 6059 pronunţată în data de 17.11.2020 în dosarul 13925/3/2019, Tribunalul Bucureşti a anulat H.C.G.M.B. nr. 325/2018, împotriva sentinţei civile Consiliul General al Municipiului Bucureşti formulând recurs, înregistrat pentru competentă soluţionare de către Curtea de Apel Bucureşti. Având în vedere următoarele considerente: - procedura de infringement ce vizează depăşirile valorilor limită ale poluantului dioxid de azot şi posibila procedură ce vizează neexecutarea hotărârii de condamnare a României pentru depăşirile valorilor limită ale poluantului PM10; - anularea în primă instanţă a H.C.G.M.B. nr. 325/2018 pentru aprobarea P.I.C.A; - termenul de finalizare al actualului PICA este anul de proiecţie 2022; - menţinerea municipiului Bucureşti în regimurile de gestionare I şi II pentru poluanţii dioxid de azot, oxizi de azot (NO2/NOx), particule în suspensie (PM10 şi PM2,5) şi benzen (C6H6), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi nichel (Ni), pentru care este necesară întocmirea planurilor de calitate a aerului, este necesară demararea de urgenţă a procedurilor pentru elaborarea unui studiu de calitate a aerului şi realizarea pe baza acestuia a unui nou plan integrat pentru calitatea aerului pentru perioada 2022-2026.