Strategia Culturală a Municipiului Bucureşti 2016-2026, adoptată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti în data de 1 august 2016, identificând zonele critice, dar şi oportunităţile de la nivelul oraşului, propune o acţiune concertată şi consecventă care vizează reechilibrarea ofertei şi infrastructurii culturale pe întregul teritoriu al oraşului, printr-o "activare" a cartierelor şi un sprijin consecvent pent...

Strategia Culturală a Municipiului Bucureşti 2016-2026, adoptată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti în data de 1 august 2016, identificând zonele critice, dar şi oportunităţile de la nivelul oraşului, propune o acţiune concertată şi consecventă care vizează reechilibrarea ofertei şi infrastructurii culturale pe întregul teritoriu al oraşului, printr-o "activare" a cartierelor şi un sprijin consecvent pentru o cultură în proximitate; asigurarea accesului şi încurajarea unei participări generalizate a tuturor cetăţenilor oraşului la sistemul cultural, care să promoveze nu doar un public-spectactor, ci un cetăţean implicat, şi care să încurajeze participarea locuitorilor care nu se regăsesc în oferta culturală prezentă; valorizarea patrimoniului bucureştean ca resursă cheie de dezvoltare; încurajarea reaproprierii spaţiului public de către cetăţenii oraşului; legitimarea şi susţinerea sectoarelor culturale şi creative ca motoare de dezvoltare economică; dezvoltarea turismului cultural etc. Una dintre axele strategice identificate, Bucureştiul – oraş "conectiv", vizează asumarea rolului Capitalei de motor de dezvoltare regională şi naţională, precum şi dezvoltarea sa într-un centru de inovaţie, bine conectat la noile tehnologii. Aceste măsuri nu pot ignora noile dezvoltări în ceea ce priveşte digitizarea resurselor culturale, conceptul de smart city, tehnologiile şi practicile digitale emergente. În această direcţie, Bucureştiul îşi poate capitaliza punctele forte continuând acţiunile deja asumate şi trebuie să-şi sporească eforturile pentru a deveni un centru al inovaţiei, cu putere de radiere în regiune . În acest sens, achiziţia serviciilor de elaborare a studiului privind identificarea modalităţilor de stimulare a consumului cultural al producţiilor artistice ale instituţiilor publice de interes local ale municipiului Bucureşti este un demers sinergic cu Strategia Culturală a Municipiului Bucureşti 2016-2026. Conform studiului longitudinal Tendinţe ale consumului cultural în perioada pandemiei, realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) pe parcursul anului 2020, anumite forme de consum cultural – i.e., cele din spaţiul public – au scăzut drastic. Participarea la activităţi în spaţii închise a fost aproape inexistentă, excepţie făcând muzeele. Un oarecare avantaj a existat în cazul acelor activităţi care s-au putut desfăşura în aer liber, însă şi în acest caz procentele au fost mici. Date fiind ratele mari de neparticipare şi, în consecinţă, variaţia mică a răspunsurilor, caracteristicile individuale ce ţin de gen, vârstă, nivel de educaţie, stare civilă sau venituri nu diferenţiază între respondenţi, astfel încât să putem spune că o anumită categorie a avut o probabilitate de (ne)participare mai mare decât alta. Jumătate dintre respondenţi (50%), au declarat că nu ar vrea să participe la spectacole de divertisment în aer liber, indiferent de cum va evolua situaţia pandemiei, 36% au declarat că ar vrea să participe dacă situaţia generată de pandemie vă rămâne la fel sau se va îmbunătăţi, iar 14% au declarat că vor participa indiferent de cum va evolua pandemia. Dintre cei 14% care au declarat că ar participa indiferent de evoluţie, doar 1% au şi participat. Conform aceloraşi date, 16% dintre oameni intenţionau să participe la spectacole de teatru în aer liber, dacă situaţia generată de pandemie ar fi rămas la fel sau s-ar fi îmbunătăţit, iar 12% au declarat că ar participa la spectacole de teatru în aer liber, indiferent de evoluţia pandemiei. În fapt, procentul de participare a fost de doar 1%. În ceea ce priveşte intenţia de participare la spectacole de muzică de orice gen, în aer liber, menţionăm că 16% dintre oameni au spus că ar participa indiferent de evoluţia pandemiei, iar 34% au spus că ar participa doar dacă situaţia ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi, dar în ultimele patru luni participarea a fost de doar 3%. Pentru toate tipurile de evenimente şi spectacole live, intenţia de participare a fost mai mare pentru cele ce urmau să fie organizate în aer liber, comparativ cu cele organizate în spaţii închise, situaţie lesne de înţeles, având în vedere riscul şi teama de îmbolnăvire. În aceste condiţii este foarte posibil ca pentru unii oameni, care chiar au dorit să participe la spectacole, în cele din urmă anticiparea şi pregătirea de a participa să fi conturat mental mai degrabă o potenţială experienţă stresantă, anxioasă şi nesigură. Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia majoră. Volumul aproximativ este de 1000 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Criza de sănătate, care a marcat anii 2020 – 2021, a determinat implementarea mai multor initiative în domeniul cultural având ca obiective principale dezvoltarea publicului prin extinderea şi diversificarea canalelor de adresabilitate, adaptarea la tehnologiile digitale, noi modele de business etc. Studiile de specialitate şi argumentele experţilor în domeniu remarcă efectele adverse ale abordării de furnizare a conţinutului cultural online cu titlu gratuit. După o perioadă iniţială în care interesul din partea publicului a fost crescut, a urmat o prăbuşire a consumului online, gratuitatea inducând ideea neesenţialităţii culturii. ACTIVITĂŢI SPECIFICE (DESCRIEREA SERVICIILOR SOLICITATE) 1. IDENTIFICAREA BUNELOR PRACTICI INTERNAŢIONALE Prestatorul va analiza şi identifica exemple de bune practici internaţionale în ceea ce priveşte serviciile de streaming de producţii culturale, dar fără a se limita la: • Servicii existente de streaming de conţinut cultural; • Opţiunile de licenţiere a operatorilor de servicii de streaming de producţii culturale utilizate în practică; • Aria de acoperire a serviciilor (local, national, internaţional); • Modalităţile de stabilire a preţurilor; • Forme de colaborare public – privat; 2. ANALIZA CADRULUI DE REGLEMENTARE Prestatorul va efectua o analiză detaliată a formelor de organizare ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultura de interes local ale Municipiului Bucureşti pentru a identifica opţiunile de asociere/contractare pe care acestea le au la dispoziţie în temeiul cadrului specific de reglementare. Prestatorul va efectua o analiză completă a cadrului legislativ pentru a identifica formele juridice de contractare/asociere/cooperare între Municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local ale Municipiului Bucureşti şi persoane juridice private, cu sau fără scop patrimonial, prin raportare la formele de contractare/asociere/cooperare consacrate de legislaţia în vigoare, propunând în acest sens scenarii de contractare/asociere/cooperare pentru valorificarea producţiilor culturale. Analizele descrise mai sus vor fi efectuate pentru instituţiile identificate în lista de mai jos, precum şi pentru orice alte instituţii/servicii/organizaţii care vor fi identificate ca părţi de interes: 1. Primăriei şi Consiliului General ale Municipiului Bucureşti; 2. Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism; 3. Teatrul Municipal "Lucia Sturdza Bulandra"; 4. Teatrul Odeon; 5. Teatrul "C.I. Nottara"; 6. Teatrul Mic; 7. Teatrul de Comedie; 8. Teatrul Evreiesc de Stat; 9. Teatrul Ion Creangă; 10. Teatrul de Animaţie "Ţăndărică"; 11. Teatrul de Revista "Constantin Tănase"; 12. Teatrul Excelsior; 13. Teatrul Tineretului "Metropolis"; 14. Teatrul Masca; 15. Teatrul "Stela Popescu"; 16. Teatrul Dramaturgilor Români; 17. Circul Metropolitan Bucureşti; 18. Opera Comica pentru Copii; 19. Centrul de Cultură "Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului"; 20. Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti – ARCUB; 21. Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti; 22. Casa Artelor "Dinu Lipatti"; 23. Centrul Cultural LUMINA 3. EVALUAREA SCENARIILOR DIN PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Pe lângă analiza aspectelor legale, scenariile identificate vor include şi analiza economică pentru fiecare dintre scenarii folosind modelarea economică pentru previzionarea efectelor generate de fiecare scenariu asupra bugetelor de venituri şi cheltuieli ale Primăriei Municipiului Bucureşti şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultura de interes local ale Municipiului Bucureşti, precum şi descrierea beneficiilor sociale asupra publicurilor ţintă indentificate. Identificarea şi profilarea (descrierea) publicurilor ţintă (pe axa geografică Bucureşti – România - Diaspora) vă ţine cont şi de accesibilizarea ofertei culturale către persoanele cu dizabilităţi (în special persoane nedeplasabile/greu deplasabile pentru care accesul într-o sală de teatru, spre exemplu, este improbabil) şi persoanele din afara Municipiului Bucureşti (din ţară şi diaspora). 4. INVENTARIEREA ŞI DEFINIREA CATALOGULUI DE PRODUCŢII CULTURALE SELECŢIONATE Prestatorul va centraliza de la instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local ale Municipiului Bucureşti oferta de conţinut şi va stabili împreună cu Beneficiarul catalogul îniţial de producţii culturale selecţionate. Prestatorul va identifica producţiile cu cea mai mare cerere prin analizarea datelor referitoare la istoricul de admisii fizice. Pentru întreg conţinutul catalogului, Prestatorul va realiza o inventariere a drepturilor necesare (public domain, drepturi de interpretare, alte drepturi de difuzare). Pentru licenţele/drepturile necesare, dar neindentificate ca fiind existente, Prestatorul va realiza un inventar şi va propune pentru fiecare soluţii de licenţiere sau opţiuni alternative. 5. LIVRABILE CĂTRE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ (AC). Prestatorul va livra către Autoritatea Contractantă: - raport de analiză privind modele de bună practică; - raport privind analiza cadrului legislativ, cu raportări specifice aferente fiecărei instituţii analizate;

Arata tot

Arata mai putin