“În prezent, intervenţiile de urgenţă sau lucrările planificate să se deruleze pe autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale sunt semnalizate conform schemelor de semnalizare temporară prevăzute în “Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului".
Practic ...
“În prezent, intervenţiile de urgenţă sau lucrările planificate să se deruleze pe autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale sunt semnalizate conform schemelor de semnalizare temporară prevăzute în “Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului".
Practic s-a dovedit că actualul cadru de reglementare este insuficient în ceea ce priveşte protejarea personalului care efectuază lucrări pe autostrăzi, drumuri expres sau drumuri naţionale europene, artere de circulaţie pe care viteza de deplasare este mare.
În contextul preocupărilor la nivel mondial referitoare la creşterea nivelului de siguranţă rutieră şi reducerea, cu până la 50% a gradului de victimizare a populaţiei prin accidente de circulaţie, statele membre au implementat sisteme inteligente, complexe, pentru informarea utilizatorilor drumurilor publice, în special pe autostrăzi referitor la tronsoanele pe care se execută lucrări de întreţinere sau intervenţii, ori producerea unor evenimente rutiere sau manifestări meteo ce pot genera situaţii de pericol, mai ales că acest tip de artere de circulaţie sunt construite pentru viteze de deplasare superioare.
C.N.A.I.R. consideră că o soluţia optimă pentru semnalizarea lucrărilor executate în regie proprie sau de către terţi, este amplasarea în zona lucrărilor a unor sisteme cu mesaje variabile (VMS) cu dispozitive tip ,,led,, cu dimensiuni şi luminozitate adaptate vizibilităţii de la distanţe mari, montate pe ansambluri mobile. Achiziţia unor astfel de ansambluri este, de asemenea, necesară pentru semnalizarea rutieră imediată a unor situaţii neprevăzute de pericol pe tronsoane de drum în afara punctelor unde informarea rutieră se realizează cu sisteme VMS fixe pe console.
România în calitate de stat membru, s-a alineat dezideratului european, adoptând “ Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016-2020" context în care, s-a introdus în Capitolul 6- “Obiective", plecând de la necestitatea atingerii obiectivului central al strategiei, şi anume acela de a reduce numărul persoanelor decedate în accidente rutiere, printre altele, alocarea resurselor necesare în vederea implementării unui plan coerent şi eficient din punct de vedere al costurilor pentru punerea în practică a orientărilor pentru politica de siguranţă rutieră în perioada 2011-2020. Ulterior C.N.A.I.R. a introdus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat de Consiliul UE, în Capitolul II – Componenta 4 -Transport sustenabil “Achiziţie VMS mobile pentru furnizare informaţii / avertizări în perioadele de vârf de trafic în special în sezonul estival şi semnalizarea locului unui accident pentru autostrăzi şi drumuri naţionale deschise traficului internaţional" ţinând cont că, în prezent nu există niciun asemenea sistem în dotarea C.N.A.I.R.
Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 755 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranţă rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ şi de maximă prioritate, asumat şi prevăzut în documentele strategice ale statului roman.
După anul 2020 planul de acţiuni privind siguranţa tuturor participanţilor la trafic rămane in continuare esenţial şi trebuie să constituie întotdeauna prioritatea majoră. În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranţa rutieră 2021-2030 – Următorii paşi în direcţia "Viziunii zero" prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 ("viziunea zero"). Acelaşi obiectiv ar trebui îndeplinit şi în ceea ce priveşte vătămările grave."