Obiectivul principal al domeniului major de intervenţie pe care se doreşte a se finanţa această investitie îl reprezintă cresterea eficienţei energetice si gestionarea inteligenta a energiei in cladirile publice din România, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creşterea/menţinerea ratei de ocupare a forţei de muncă, consum redus de energie şi limitarea emisiilor de gaze cu efect de s...
Obiectivul principal al domeniului major de intervenţie pe care se doreşte a se finanţa această investitie îl reprezintă cresterea eficienţei energetice si gestionarea inteligenta a energiei in cladirile publice din România, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creşterea/menţinerea ratei de ocupare a forţei de muncă, consum redus de energie şi limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Sectorul construcţiilor este la nivel mondial un consumator major de energie şi un generator major de gaze cu efect de seră. În UE, aproximativ 40% din energie este consumată în acest sector. Din acest motiv, imbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor este un obiectiv important la nivelul politicilor UE. O proporţie însemnată de energie consumată în cladiri este pentru încălzire. Acest lucru este observat în special în multe ţări UE‐12, inclusiv în România.
Clădirile existente sunt, în general, vechi (peste jumătate din clădiri au fost construite înainte de anul 1970). Aceste clădiri au proprietăţi termice scazute ‐ cu cerinţele anuale medii pentru încălzire cuprinse între 137‐220 kWh/m2. Consumul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie în clădiri. În medie, potenţialul de economisire a energiei în clădiri este estimat la aproximativ 38%, care ar putea fi tradus în economii semnificative de combustibil convenţional. În clădirile din România consumul specific de căldură şi apă caldă menajeră este dublu faţă de cele din Europa de Vest, şi, prin urmare, există o rată ridicată de emisii de poluare.
Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri contribuie la crearea şi menţinerea de locuri de muncă, cu efect asupra contracarării recesiunii economice, prin impulsionarea industriei de construcţii, precum şi a industriilor conexe extrem de afectate de criza economică.
Investiţiile în eficienţa energetică a cladirilor vor contribui la reducerea sărăciei energetice (fuel poverty) în România, prin reducerea costurilor cu încălzirea.
Implementarea măsurilor de eficienţă energetică în cladiri va duce la îmbunătăţirea condiţiilor ambientale prin:
• Îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior;
• Reducerea consumurilor energetice;
• Reducerea costurilor de regie pentru încălzire şi apă caldă menajeră;
• Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie,
conducând la utilizarea eficientă a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa 2020.
Directivele Europene prevăd, printre altele, ca statele membre să ia toate măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la utilizatorii finali.
In vederea realizarii reabilitarii termice si energetice a cladirii se propune:
- Izolarea termică a părţii opace a faţadelor cu polistiren grafitat 15cm aplicat peste cei 5 cm existenti si inlocuirea tamplariei exterioare cu tâmplărie eficientă energetic;
- Izolarea termica a soclului cu polistiren extrudat 10cm;
- izolarea termica a planşeului peste ultimul nivel si a acoperisului inclinat cu sisteme termoizolante avand grosimea de 35cm, respectiv de 30cm;
- Izolarea termică a placii pe sol cu 5cm spuma poliuretanica cu celula inchisa;
- Dotarea cladirii cu un sistem centralizat de ventilatie mecanica
- Refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră
- Refacerea instalaţiei electrice de iluminat
- Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice
Login
